Marijuana: Scurt istoric
Din punct de vedere legal, marijuana este alc?tuit? din frunzele ?i florile uscate ale plantei Cannabis sativa. Canabisul este una dintre cele mai vechi ?i mai importante plante cultivate de-a lungul istoriei. Acesta a fost cultivat timp de cel pu?in 6000 de ani. În special în China, trecerea de la vân?torul-culeg?tor din epoca pietrei la agricultorul primitiv care pune bazele a?ez?rilor umane s-a datorat par?ial ?i faptului c? oamenii au putut cultiva Cannabis, creând astfel numeroase produse din aceast? plant? cu o gam? larg? de întrebuin??ri.
Din tulpina plantei de Cannabis se produce fibra de cânep?, foarte lung? ?i rezistent?, folosit? pentru a confec?iona frânghii, plase de pescuit, pânz? ?i hârtie cu o durabilitate renumit?. Se presupune c? locuitorii Chinei din epoca pietrei ?i-au înlocuit îmbr?c?mintea f?cut? din blan? de animale cu una din fibr? de cânep?. Confec?ionarea hainelor de cânep? s-a dezvoltat ca urmare a producerii plaselor de pescuit din fibre tot mai fine.
Cea mai veche hârtie, descoperit? în mormintele din provincia Shensi (China) ?i având peste 2100 de ani, este f?cut? din fibre de cânep?. Hârtia din fibre de cânep? este apreciat? pentru longevitatea ei ?i pentru rezisten?a la rupere. În prezent, se mai produc din fibre de cânep? unele Biblii în edi?ii de lux, unele c?r?i rare ?i manuscrise precum ?i unele bancnote.
Frunzele ?i florile de canabis uscate constituie marijuana, dar ?i ele au fost folosite, împreun? cu r?d?cina, în prepararea a numeroase medicamente. Cea mai veche carte de farmacologie, scris? cu 4000 de ani în urm? în China, prescrie preparate pe baz? de marijuana pentru tratamentul malariei, a bolii Beri-Beri, a constipa?iei, a durerilor reumatice, a lipsei de concentrare ?i a „bolilor femeie?ti” (probabil dureri menstruale).
Timp de milenii, t?m?duitorii ?i medicii din toat? lumea au folosit marijuana pentru diferite dureri u?oare pân? la sfâr?itul secolului al XIX-lea când marijuana a început s? fie înlocuit? cu aspirina. Legea privind Taxa Marijuana promulgat? în 1937 (1937 Marijuana Tax Act) a determinat, de fapt, scoaterea în afara legii a marijuanei ?i a eliminat posibilitatea de a mai prescrie marijuna în scopuri medicale în Statele Unite.
Semin?ele de cannabis au fost, timp de mii de ani, un aliment de larg consum – unul dintre vechile „grânare” ale Chinei – pân? când au fost înlocuite acum 2000 de ani de noile grâne, de altfel, mult mai pl?cute la gust. Semin?ele de cannabis sunt cultivate ?i la or? actual? în URSS[1], Chile ?i alte câteva ??ri ca hran? pentru animale ?i p?s?ri, dar mai ales pentru uleiul semin?elor. Odat? extras din semin?e, uleiul de cannabis este similar uleiului de in ?i poate fi folosit în calitate de combustibil ?i lubrifiant, dar ?i la fabricarea vopselelor ?i a lacurilor.
În mod firesc, aceast? plant? folositoare a fost dus? din Asia în toat? lumea civilizat?. Cultivarea cannabisului s-a r?spândit rapid c?tre vest ?i în timpul romanilor era crescut în aproape toate ??rile europene. Europenii cultivau cannabisul ?i pentru a fi utilizat în medicin?, dar mai ales pentru fibrele sale din care se confec?iona frânghie, pânz? ?i hârtie. În Asia ?i Africa de vest, se prefera ob?inerea marijuanei în locul fibrei de cânep? ?i se fuma în ritualuri ?i pentru pl?cere.
Pelerinii care au venit din Anglia în 1632 au adus s?mîn?a de cânep? pentru a face frânghie ?i pânz? ?esut? de cas?. Fibra de cânep? era atât de important? pentru marina britanic? – pentru velatura navelor – încât coloni?tilor li se acordau bonifica?ii pentru a cultiva cânepa; în unele state coloni?tii pl?teau penalit??i dac? nu plantau cânep?. Industria cânepei s-a dezvoltat atât de mult încât în timpul R?zboiului Civil, cre?terea cânepei ocupa locul doi, dup? bumbac, în cadrul industriilor agricole din Sud.
Canabisul cre?te acum aproape peste tot în lume, de la Cercul Polar pân? la Ecuator, de la nivelul m?rii pân? la peste 2000 de metri în Himalaia. De fapt, este planta cea mai larg r?spândit? dintre plantele cultivate, ceea ce atest? atât tenacitatea ?i adaptabilitatea plantei cât ?i utilitatea ei, versatilitatea ?i valoarea economic?.
Spre deosebire de multe alte plante cultivate, cannabisul nu ?i-a pierdut abilitatea de a supravie?ui f?r? ajutor uman. Ori de câte ori condi?iile ecologice permit, cannabisul „evadeaz?” din area cultivat?, cre?te spontan producând plante „s?lbatice”. Cannabisul buruienos cre?te în America, excep?ie f?când zonele aride ?i muntoase din vest ?i sud-est. Cel mai bine cre?te pe „cureaua porumbului”, în centrul ??rii. Aici se g?sesc r?m??i?ele fermelor de cânep? plantat? în timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial pentru a face fa?? unei lipse de frînghie din timpul r?zboiului.
O plant? atât de adaptabil?, adus? într-o varietate de medii ?i apoi crescut? pentru a fi utilizat? în confec?ionarea de produse din tulpin?, semin?e, frunze sau flori, a evoluat în diferite ecotipuri ?i variet??i cultivate. Aceste variet??i ale plantei s-au adaptat la condi?ii locale de cultivare ?i sunt potrivite pentru scopul pentru care au fost aduse. Iat? de ce exist? o diversitate foarte mare în cadrul unei singure specii, Cannabis sativa.
Variet??ile de cânep? cu fibra lung? provin din plante înalte, cu tulpina dreapt?. Variet??ile de semin?e produc o cantitate mare de semin?e pe plante stufoase sau produc semin?e mari, bogate în ulei. Plantele buruienoase sunt robuste, pot tr?i cu pu?in? ap? sau nutrien?i ?i dezvolt? semin?e mici care germineaz? numai în condi?iile potrivite. Mult mai importante pentru cititorii acestei c?r?i sunt variet??ile de marijuana, care difer? în ceea ce prive?te m?rimea ?i productivitatea, culoarea semin?elor ?i a florilor, momentul înfloritului, gusturile ?i miresmele ?i, mai ales, în ceea ce prive?te poten?a.
Pentru majoritatea plantelor, poten?a (cât de puternic? sau psihoactiv? este marijuana) este un factor genetic. Poten?a unei plante este mo?tenit? de la mam? (purt?toarea de semin?e) ?i de la tat? (polenizatorul). Cultivatorii de marijuana ar trebui s? planteze semin?e din marijuana din care au fumat ?i care le place deoarece marijuana din aceste semin?e o s? fie similar? în poten?? cu cea a „p?rin?ilor”. Scopul cultivatorilor de marijuana este s? aleag? semin?e potente ?i s? se îngrijeasc? ca acestea s? se dezvolte s?n?tos ?i complet, pân? ajung la stadiul maturit??ii. Natura ?i planta vor avea grij? de restul.
